Inteligența Artificială în Muzică:

Reguli Legale în România

Inteligența artificială a devenit, în foarte scurt timp, un instrument prezent în aproape toate etapele procesului muzical: de la generare de idei și structuri armonice, până la sound design, aranjament și producție finală. Această evoluție ridică însă o întrebare esențială, pe care tot mai mulți DJ, producători și compozitori o evită sau o tratează superficial:

Cine deține drepturile de autor ale unei piese muzicale create cu AI?

 

Răspunsul corect nu este nici simplu, nici universal valabil fără explicații. Din perspectivă juridică, situația diferă radical în funcție de modul concret în care AI‑ul este folosit. În continuare, analizăm clar și documentat cele trei scenarii posibile, așa cum sunt ele interpretate în prezent de legislația românească, europeană și de practica organismelor de gestiune colectivă.

Principiul fundamental al dreptului de autor

Înainte de orice analiză, trebuie stabilit un principiu de bază, unanim acceptat în dreptul de autor, atât în România, cât și la nivelul Uniunii Europene:

Dreptul de autor protejează exclusiv creația intelectuală a unei persoane fizice.

Acest principiu implică faptul că autorul trebuie să fie om, opera trebuie să fie rezultatul unei activități creative conștiente și trebuie să existe o contribuție intelectuală personală recognoscibilă. Inteligența artificială, indiferent de nivelul său de sofisticare, nu are personalitate juridică, nu are conștiință și nu are intenție creativă proprie. Prin urmare, AI‑ul nu poate fi autor în sensul legii. Toate concluziile care urmează derivă din această premisă.

Varianta 1: Piesă muzicală creată exclusiv de AI

Prima situație este cea în care un utilizator introduce un prompt minimal, iar AI‑ul generează integral piesa (structură, armonie, melodie, ritm) fără ca omul să intervină creativ asupra rezultatului final. Selecția este automată sau pur mecanică. În acest scenariu:

• NU există un autor uman – piesa nu poate fi atribuită unei persoane fizice deoarece lipsește contribuția creativă umană.

• NU este protejată de drepturi de autor – fără o intervenție creativă, opera nu îndeplinește condițiile legale de protecție.

• NU poate fi înregistrată la UCMR și nu generează drepturi patrimoniale – oricine poate utiliza piesa, nu există exclusivitate și nu se pot solicita redevențe.

Chiar dacă anumite platforme AI acordă „drepturi de utilizare” prin termenii și condițiile lor, acestea nu echivalează cu drepturile de autor recunoscute de lege. Sunt drepturi contractuale, limitate și revocabile.

Varianta 2: AI folosit ca instrument, cu intervenție creativă umană reală

Aceasta este situația cea mai frecventă în practica profesioniștilor și, totodată, singura compatibilă cu dreptul de autor clasic. AI‑ul este folosit pentru sugestii, schițe sau variații, iar omul alege, modifică, structurează și ia decizii artistice clare. Forma finală este rezultatul unei viziuni umane.

În acest caz:

• Autorul este persoana umană – AI‑ul devine doar o unealtă de creație, similară unui sintetizator sau unui software de producție.

• Opera este protejabilă și poate fi declarată la UCMR, generând drepturi patrimoniale și morale pentru autor.

• Elementul cheie este controlul creativ – contează cine decide structura, cine validează forma finală și cine își asumă expresia artistică.

Nu este suficientă simpla utilizare a AI‑ului; atâta timp cât deciziile creative aparțin omului, dreptul de autor există și este protejat.

Varianta 3: Prompt‑ul ca „act creativ” – un mit frecvent

O confuzie des întâlnită este ideea că prompt‑ul reprezintă o creație artistică și, prin urmare, utilizatorul devine automat autor. Din punct de vedere juridic, această afirmație este în mare parte falsă. Un prompt este, în esență, o instrucțiune sau un set de parametri, nu o operă muzicală în sine.

Doar în situații extrem de particulare – când prompt‑ul implică un proces creativ complex și este urmat de intervenții ulterioare consistente – se poate discuta despre autorat. În practica curentă, însă, prompt‑ul simplu NU conferă drept de autor.

Ce trebuie declarat la UCMR (și ce nu)

Organismul de gestiune colectivă UCMR‑ADA (Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România) gestionează drepturile de autor pentru muzică în România. Conform reglementărilor actuale, se poate declara la UCMR:

• ✔️ O piesă creată de om, cu AI ca instrument – dacă autorul își asumă structura și forma finală.

În schimb, nu se poate declara la UCMR:

• ❌ O piesă generată exclusiv de AI – fără aport creativ uman.

• ❌ O piesă fără autor uman identificabil sau fără aport creativ demonstrabil.

Autorul rămâne responsabil legal pentru veridicitatea informațiilor privind creația atunci când face o declarație.

Implicații reale pentru DJ, producători și creatori

Folosirea AI fără înțelegerea cadrului legal poate duce la pierderea drepturilor, conflicte contractuale, imposibilitatea monetizării sau probleme în distribuție și licențiere. Pe de altă parte, folosirea AI în mod inteligent și conștient juridic poate:

• accelera procesul creativ;

• păstra protecția legală;

• permite monetizarea corectă;

• asigura credibilitate profesională.

DJ‑ii și producătorii trebuie să se informeze constant, pentru a evita situațiile în care munca lor devine neprotejată sau nevalorificabilă.

Poziția educațională DJ High Way

La DJ High Way, mesajul este clar și ferm: AI‑ul nu creează drepturi; creativitatea umană le creează. Inteligența artificială este o unealtă valoroasă, dar nu substituie autorul. DJ‑ul și producătorul rămân responsabili atât artistic, cât și juridic, pentru ceea ce semnează și lansează.

Prin programele sale educaționale, DJ High Way îi învață pe cursanți să folosească tehnologia AI în mod responsabil: să o integreze ca sursă de inspirație și instrument de lucru, dar să își păstreze controlul creativ și să respecte reglementările legale.

Concluzie finală

• Muzica creată exclusiv de AI nu este protejată de drepturile de autor – lipsește elementul creativ uman.

• Muzica creată de om, cu AI ca instrument, este protejată – atât timp cât autorul își asumă deciziile artistice.

• Prompt‑ul, de unul singur, nu conferă autorat – doar instrucțiunea nu e suficientă.

• Dreptul de autor rămâne, fundamental, o prerogativă umană – creativitatea, viziunea și responsabilitatea artistică aparțin oamenilor.

• Dj High Way a folosit in cadrul acestui material poze generate cu AI

Pentru DJ și producători, viitorul nu este despre a evita AI‑ul, ci despre a-l înțelege, controla și integra în mod legal și responsabil. Folosește AI‑ul pentru a-ți extinde creativitatea, dar nu renunța la rolul tău de creator.

Vom reveni cu un articol mai larg pe acest subiect.

Sursa: Stiri Dj High Way